Tea are 7 ani și de la apariția lui Radu nu am avut ocazia să mai stăm doar noi doi. Îmi era dor să evadez cu ea să petrecem timp și să mă reconectez cu copilul meu.

Știți despre ce vorbesc? Aveți aceeași nevoie?

PREMISE – Imediat ce se apropia vacanța de iarnă mă tot bătea gândul unei ieșiri cu Tea în relativă apropiere de București. În mintea mea erau două variante pentru perioada asta cu vreme nu tocmai prietenoasă; au apărut mai multe.

Varianta 1 – Curtea de Argeș

Varianta 2 – Târgoviște

Varianta 3 (cald să fie) – vulcanii noroioși

Varianta 4 – Transfăgărășanul (Bâlea lac)

Varianta 5 – Sfinxul/Babele

Varianta 1

Am tot studiat problema și am descoperit că dacă Bucureștiul este relativ gol am șanse uriașe să mă mișc foarte bine dus-întors. Calculele spuneau de un maxim 2 ore la dus. Dacă prognoza se adeverea aveam șanse de soare și cochetam cu o tură la Vidraru – să vadă și barajul.

30.12 a venit după un 29 foarte agitat așa că Tea era destul de obosită și a trebuit să mă reorientez rapid către o altă variantă, mai ales că și vremea arăta ciudat și era cazul să mă gândesc la varianta 2!

Varianta 2

Am început să îi povestesc despre Turnul Chidiei și părea că nu am nicio șansă să o câștig. Lozul a fost extras când i-am povestit despre o ghiulea înfiptă în zidul Bisericii Domnești. A fost atât de intrigată încât a decis să ne pornim într-acolo.

Asta s-a întâmplat pe la ora 11, ceea ce îmi părea foarte târziu, dar aplicațiile spuneau că drumul va dura cam 1h26min – decent.

Pe drum am vorbit multe, dar nu foarte, pentru că încă era închistată și mai necesita răbdare din partea mea.

Când am ajuns și am parcat mașina ceva s-a schimbat. Așteptarea sau curiozitatea au pus copilul Tea într-o stare foarte bună.

Am plătit, cu totul, vreo 25 de lei pe două bilete și un magnet și am trecut la explorat Complexul Curții Domnești.

Am intrat în muzeul plin de cărți, apoi la Biserica SF Vineri și locul de odihnă al Domniței Bălașa, apoi am coborât într-un subsol la un fel de expoziție cu fotografii de-a lungul vremii cu Turnul și Curtea Domnească.

Am revăzut locul unde am fost făcut pionier și a durat ceva să îi explic ce însemna asta. Nu știu cât a înțeles.

S-a entuziasmat maxim cât a urcat și mai ales cât de sus a ajuns în Turn.

Aaaaaaa pe drum a căutat pe Wikipedia lucruri despre Turnul Chindiei și mi-a citit cu voce tare informațiile găsite acolo. Foarte tare. Îmi spunea că a obosit de citit, apoi că totuși mai vrea să afle lucruri, așa că citea din nou.

După ce s-a terminat turul întregului complex, m-a anunțat că îi este foame. La 3 minute de mers pe jos este un loc foarte bun pentru o masă (am făcut un review pe Tripadivsor despre plusuri și minusuri), fix ce ne trebuia înainte de a reveni acasă.

Nu am mai apucat să mergem la Mănăstirea Dealul, despre care îi povestisem câteva chestii. A rămas pentru o dată viitoare. Am înțeles că vrea să vină cu mine Alex cu Mark și poate îl “păcălim” și pe Dan cu Sofia.

CONCLUZIA

La 5 minute după ce am urcat în mașină a zis că vrea cât mai curând să mergem spre Curtea de Argeș. Cu alte cuvinte avem șanse mari să bifăm amândoi lista cu care am început acest articol.

Dezvoltați și întrețineți relația cu al vostru copil. E atât de mișto senzația.