Nu de alta, dar am citit lista pe care o are Alex Zamfir despre subiect și mi-au venit și mie niște completări.

Pe scurt este vorba despre faptul că cei care sunt fără de copii sunt de cele mai multe ori judecători.

E drept că mai este o categorie care din motive obiective nu pot deveni părinți. NU ESTE DESPRE ACEASTA CATEGORIE!

Acum că am lămurit acest lucru să vă zic cele 5 puncte ale mele.

1. Nu înțeleg de ce trebuie să își dea cu părerea despre cum trebuie crescut un copil. Este ca și cum eu aș spune unui pilot de formula 1 cum ar trebui să se pregătească de o cursă. Vorbesc doar din exemple și lucruri auzite și au atâtea argumente de nu îți vine să crezi, ba mai mult, te și contrazic când faci vreo afirmație (aici vorbesc stric de cum îl crești, de interacțiunea dintre voi, pentru că mai jos mă leg de alt aspect)

Pe bune!!!???

2. Este o subcategorie a primului punct. Cei care au sau au avut un animal de casă și fac comparație între cele două. Nu zic că nu poți iubi un animal de companie (cred că Nero voia să își numească calul în funcția de Consul), dar parcă nu aș pune semnul egal între un copil și un animal. Sunt acele momente în care tu spui cum nu ai reușit să dormi din motive de colici, alăptat, febră …și răspunsul vine sub forma “da, măi știu și bubico m-a trezit la 3 că voia afară! A fost oribil că era frig și a trebuit să ies”.

Serios???

3. Alex zice de cei care se dau obosiți, dar ce părere aveți de cei care se dau ocupați? Cei care spun că au un anumit ritm provocat de viața personală sau profesională și care spun că sunt prea ocupați să aibă un copil și că și programul tău este plin deci ești un inconștient că ai ales să faci copii.

“Cum de îți permiți să îngrijești un copil? La cât stai la muncă? Eu nu cred că faci bine ce faci? Cred că doar îl chinui pe cel mic! Sunt sigur(ă) că dacă nu ar exista o bonă sau bunicii ar fi nu copil uitat!”

4. Cei care te judecă. Că pot! Oricâd, oriunde, în orice împrejurare! Pentru că intri cu fetița ta (bărbat fiind) la baia femeilor. Că ești nevoită să alăptezi într-un loc public. Că cel mic este agitat și plânge în avion/autobuz/restaurant …

“Dacă l-ai făcut ai grijă de el și fă-l să tacă să nu mă deranjeze, că nu sunt obligat(ă) să vă suport!”

“Cum să îl îmbraci așa? Eu dacă aș avea un copil ….”

“Dar să se ducă și ei pe altă plajă …nu știu unde …nu mă interesează, dar nu aici!”

“Aoleu aici sunt prea mulți copii, e nașpa! Hai să mergem în altă parte!”

“Ce copil urât! Nu s-au uitat la ei, de ce l-or mai fi făcut?”

“Au vrut copil …UITEEEEEE CUM EEEE! De aia nu vreau! Acum uite cât trag cu el …e plin de boli și probleme!”

5. Cei care îmi explică ce greșeală am făcut când am ales să devin părinte. Sunt aceia care se leagă de aspectele financiare, de spațiul în care locuiești, de mașina pe care o ai, de școala la care merge copilul, de țara în care trăiești.

__________

La ce am scris eu adăugați și lista lui Alex și imaginea e cu mult mai completă.

__________

Acum că sunt pornit m-aș lega și de cei care ajung să fie părinți și fac nefăcute (bătaie, țipete, condus pe autostradă și copilul dansează între scaune), dar asta poate într-un alt articol sau un live #4dads.

__________

PS sigur îmi scapă ceva din listă, dar mă opresc tot la 5 lucruri …dacă aveți completări :), vă rog să le faceți.