…de fapt sunt sigur că sunt dependent de dulce, de zahăr! Nu sunt singurul și este de înțeles, dacă stai să te uiți cum arată etichetele produselor din dulap sau ce conțin cerealele pe care le consumi în fiecare dimineață, că sunt mulți ca mine.

ATÂT am avut de zis …dar cum SCAP ca să îmi fie bine și să mă pot bucura de dulce în continuare? Am o soluție, de fapt Ana are o soluție pentru mine și cei ca mine!

Deci renunț? Asta nu se va întâmpla, nu cred, nu, nu sunt atât de tare ca să renunț la dulcele clasic, DAR e indicat să fac și “pauze”. Aici intervin acele locuri unde găsești dulce fără zahăr sau mâncare low carb.

Sunt super-mega pofticios și am descoperit că nevoia mea de zahăr e mare, pentru că în fiecare zi simt nevoia să am ceva dulce. Dacă mă văd pe mine în așa situație, mă gândesc să fac ceva să nu ajungă și copiii mei în aceeași situație. Oricum, atunci când deschid dulapul descopăr că în pungile de cereale (și multe alte produse) sunt de fapt cantități uriașe de zahăr, frumos ambalate și colorate.

Acesta este și motivul pentru care evit să le mai dau vreun fel de dulce în restul zilei, iar ei sunt de acord cu asta 🙂

Tea este pe chill, nu prea vrea dulce și dacă vrea nu mănâncă tot, alege un fruct sau chestiuni gătite în casă. Radu nu prea e așa, mai repede este precum acei copiii pe care îi vedeți că sunt murdari total de ciocolată, sau cu o bomboană în buzunar. Mă rog nu e chiar așa, dar așa lasă impresia și probabil că dacă nu am fi noi părinții lui ar fi un așa copil. Poate va ajunge precum Tea și va cere din când în când.

Eu le țin hangul într-un mare fel (rușine mie), chiar în acest moment am o pungă de 1kg de bomboane pe care o voi ataca cât de curând (update …am atacat-o, dar m-am simțit vinovat și am resigilat-o)

Acum că am făcut situația diabetică (și asta nu e o glumă tocmai bună) TREBUIE SĂ GĂSESC O SOLUȚIE. Am noroc că atunci când nu văd eu soluția o văd alții pentru mine :))

Mă sună Alex și mă întreabă dacă știu de dulciurile fără zahăr și mâncarea low carb.

  • știi de pinklemonade?
  • ce?
  • haide …e o chestie mișto bună pentru tine, perfectă pentru copii!
  • adică?
  • adică oamenii aștia fac totul fără să folosească porcării, adică merge perfect pentru copiii tăi
  • interesant! e scump?
  • ieftin nu este, dar dacă pui în balanță faptul că eviți o mulțime de chestii nasoale de sănătate pentru tine sau greutatea nefirească pentru copiii tăi, lucrurile artă altfel
  • ai dreptate!
  • plus că tu ești deja acolo …se face pâine în casă la tine, dulciuri tot în casă, mai e și sportul …
  • mda …deci cum mă lămuresc cu ei

Aici a venit al doilea telefon și vocea feminină (care râde) mă invită să mă lămuresc, adică Ana (poză cu ea nu pun aici, am pe Fb).

veni, vidi, vinci

concluzia a venit la 5 minute după ce am cunoscut oamenii aștia – ei nu doresc să facă România să mănânce sănătos, pentru că nu vor putea face asta. Dorința lor este ca cei care își doresc să facă o schimbare să o poată face, pentru că au această opțiune. ATÂT!

Când am primit invitația m-am simțit precum acel măgăruș condus către destinație cu un morcov ținut într-un fir de undiță :)).

Nu este doar despre dulce (pozele o dovedesc) este despre alegeri sănătoase. Puteam la fel de bine să mă folosesc de pozele cu cei care au gândit toată această poveste să vedeți cum sunt ei, dar în loc de poze vă spun că sunt tineri și înțeleg cât de esențial este să știi câteva lucruri:

  • ce înseamnă sănătos
  • care sunt opțiunile și faptul că poți avea acces la ele
  • nu vor să schimbe lumea, ci doar să îi ajute pe cei care își doresc o schimbare în bine
  • aaaaaa totul a venit după ce ei au fost în aceste ipostaze din care au realizat că trebuie să iasă

Bunnnnn, acum în loc să vă vorbesc despre ingrediente, cât de naturale sunt, despre faptul că sunt făcute în casă și nu e nimic procesat sau potențat, am să vă zic altceva …cum au gândit să mă fac să încerc dulcele lor.

Au gândit o cină prin intermediul căreia au introdus elemente mai puțin dulci, apoi au încheiat apoteotic (așa cred) cu dulcele. Eu am fost până înainte de apoteotic pentru că am fugit după Tea, dar când am ajuns acasă și am văzut cum au năvălit copiii pe cutie și pe conținut am dedus termenul de apoteotic.

Am aflat că ținute la frigider pot să fiu sigur că 4 zile sunt bune de consumat (sau chiar 7), așa că …

Cât despre dulce și problema mea …am stat serios să mă gândesc cum arată viața mea până la pinklemonade și după pinklemonade. Știam de gama de produse fără zahăr, dar nimeni nu m-a tras de mânecă să le încerc. Eu sunt câștigat și trebuie să mă încarc cu voință și putință să fac la fel ca acum 7 ani când am renunțat la fumat, să zic STOP.

Alternativa ar fii să devin mai conștient de cât zahăr consum și să ajustez în jos cât de mult. Offfffff ….greu.

Știu că am scris mult, și aș mai continua, dar cred că acum e suficient și cred că ce va urma va fi cu mult mai interesant:

  • sevrajul
  • nevoia
  • ambiția
  • controlul
  • copiii și exemplul pe care doresc să îl prezint

Vă țin la curent 🙂

PS realizez acum că pozele nu au nicio valoare sau prea puțin pentru că nu o să înțelegeți gustul așa, hmmmmmmm va trebui să încercați să vedeți dacă vă aburesc sau nu vă aburesc.

PS brownie și blondies sunt tare bune și nici nu zici că nu au dulce (așa de bune încât le-am mâncat fără să le împart), acele cookies sunt tare gustoase (așa am auzit, pentru că al meu cumnat le-a consumat în notime), acei crackers sunt preferați de soacra mea, iar brioșele de copii.