… să renunți a mai fi părinte și să pleci unde vezi cu ochii?

… să te iei de părinții care ți se par că fac lucruri aiurea față de ai lor copii? (țipă la ei, îi bruschează …)

… să te iei de părinții care ți se par că fac lucruri aiurea de față cu ai lor copii? (aruncă gunoi pe jos, vorbesc urât …)

… să ieși pe ușă înainte de restul familiei pentru că nu mai ai răbdare?

… să primești puțină înțelegere?

… să fii lăsat să zaci pe canapea?

… să poți să dormi până spre 9 și să te dai jos din pat în mijlocul săptămânii (fără să fii în concediu) pe la 10-11?

… să poți asculta muzica cât de tare vrei?

… să se uiți seara la orice film vrei fără să pui pauză pentru că cineva dorește ceva de la tine?

… să stai în cadă măcar 1 oră?

… să nu deschidă nimeni ușa de la baie să ceară ceva de pe raftul de sus?

… să faci lecțiile alături de copil?

… să pleci la ora 9 seara să bei o bere sau să mergi în club cu soția?

… să nu plătești cursul celui mic și să îți iei în schimb o cămasă sau o rochie?

… să te urci în mașină și să pleci fără să te gândești daca destinația este child friendy?

… să folosești copilul pe post de scuză ca să scapi mai repede de la muncă?

… să folosești copilul pentru a obține avantaje la magazin, aeroport, gară, restaurant …

… să zici că era mai bine când nu erai părinte?

Și astea sunt doar câteva chestii care mi-au trecut prin minte în 8 ani de zile și sigur lista se va lungi.

Bucuria și împlinirea de a fii părinte este oricum mai mare decât oricare dintre aceste întrebări.