Hai …ai avut curiozitatea să faci o mică socoteală să vezi de câte ori ridici vocea pe zi la copilul tău?

Să nu îmi zici că nu ridici vocea că nu te cred!

Să o luam cu începutul …e dimineață …luni și copilul nu se trezește sau o face cu mare greutate (asta după ce în weekend la 7 era în picioare) …ridici vocea la el?

Merge apoi, într-un final la baie, dar îl uită Dumnezeu acolo privindu-se în oglindă sau blocat cu periuța de dinți în gură …tu nu mai ai timp …ridici vocea la el?

Deja sunt doua ocazii și ziua a început de nici 20 de minute!!!!

Continuam?

Nu își găsește apa și ghiozdanul nu a apucat să îl facă de duminică seara. Evident că se mișcă încet …ridici vocea la el?

Suntem la ușă și nu își găsește geaca sau este pe dos o mânecă, iar încălțările nu intră în picior …ridici vocea la el?

Ai reușit să ieși din casă și mergi spre școală și îți zice, relaxat, că a uitat să își ia ceva de acasă …ridici vocea la el?

Au trecut nici 40 de minute!!!

Continuam?

Îl lași la școală și pornești spre birou. Poate vei avea o zi liniștită, puțin probabil, dar cel puțin ai o pauză de la copil și el de la tine.

La ora 12 se termină cursurile și merge spre casă cu bunicul. Suni să vezi cum a fost și cam ce teme are de făcut. Tu oricum știi ceva răspunsuri pentru că există, veșnicul, grup de whatsapp al părinților …nu are chef să vorbească cu tine pentru că se joacă, așa că te ignoră cu grație …ridici vocea la el?

Afli că a stat mai mult în parc și că se apucă de teme cu 30 de min – 1 h întârziere …ridici vocea la el?

Pe la ora 16 te sună pentru că nu găsește ceva, evident prea puțin important, iar tu ești într-o ședință și ești plin(ă) de nervi …ridici vocea la el?

Pe la ora 17 te Pregătești să pleci spre casă și suni copilul care este încă la birou. Temele care se făceau în maxim 2 ore nu sunt încă gata …ridici vocea la el?

Pornești spre casă și soțul/soția tocmai te întreabă ce mai este de cumpărat. Explodezi pentru că ai vrea să nu fii singurul care știe ce este prin frigider, așa că în loc de relaxare ajungi acasă un pachet de nervi și frustrare.

Continuăm?

Varianta 1 – Deschizi ușa și copilul vine fericit, te ia în brațe și îți zice că te iubește, te înmoi, apoi face o boroboață și te transformi în arici …ridici vocea la el?

Varianta 2 – deschizi ușa, ești deja montat(ă) așa că aștepți ca totul acasă să fie așezat. Copilul nici nu iese din cameră, se joacă. Vrei și tu puțină atenție, căldură. Cel mic sesizează că ai venit și vine furtunos și, în loc de salut, te invită ATUNCI la joacă …ridici vocea la el?

Urmează momentul …verificat teme, masa de seară, duș, spălat pe dinți, schimbat în pijamale …de câte ori ai ridicat vocea la el, din nou?

____________________

Și este abia luni …până lunea viitoare câte ocazii se mai ivesc?

Ce vreau să spun este că suntem varză cu creierii și asta se răsfrânge asupra relației cu copilul, cu partenerul, cu noi și nici nu ne dăm seama pentru a ne opri și pentru a ne “face bine”.

Săptămână ușoară!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.