aproape mereu după ce public ceva pe blog sau social media vine cineva (prieten) și îmi spune că am greșeli.

De cele mai multe ori este vorba despre litere inversate, un “i” uitat sau vreo cratimă. NU par a fi greșeli majore sau importante, dar sunt.

Am tendința să uit că sunt oameni care mă citesc. Am tendința să uit că sunt oameni care prin prisma lucrurilor pe care le scriu ajung sa facă sau să evite anumite lucruri. Am tendința să uit că sunt companii care ar dori să intre în contact cu mine, ca să nu zic colaborare, dar care găsesc greșeli. Am tendința să uit că televiziunea și viața publică mă plasează în vizorul celorlalți într-un anumit fel.

UIT

Din dorința de a scrie (cred că am mai povestit ce m-a făcut să devin blogger), dorință care mă apucă prin metrou, la semafor, într-o ședință … scriu peste tot, oricând, oriunde. Scriu de pe laptop, telefon (când oi avea tabletă sigur voi scrie și de acolo) și de cele mai multe ori între ceva-uri. De aici vin greșelile. Nu e o scuză, doar prezint situația.

Pe la începutul lunii decembrie m-am întâlnit cu, …nu contează, și mi-au spus clar “știu că scrii de pe telefon sau în fugă, dar trebuie să te mai uiți, măcar o dată, peste articol înainte de publicare, nu dă bine la client”. Are dreptate, dar nenorocirea este că deși mă uit, cumva îmi scapă acele greșeli și …

Pe social media nu am nici o scuză, acolo sunt neatent. Punct. Bag repede poza, scriu repede ceva și mă rog să iau like-uri. De multe ori mă trezesc cu câte un comment care îmi spune forma corectă a vreunui termen pe care l-am bulit – greșeli. Nici până în ziua de azi nu m-am învățat :))

Am încercat să rog pe altcineva să se uite peste text, dar acel cineva pică în păcatul de a-mi spune ce simte că poate fi schimbat la ce am scris și nu îmi place. Accept critici, dar nu îmi place când cineva îmi reformulează ideea, chiar dacă ajunge să sune mai bine. Aici e locul meu și scriu cum simt, chiar dacă nu e la cel mai înalt nivel.

În concluzie MULȚUMESC TUTUTOR CELOR CARE NU MĂ CRITICĂ, CI MĂ AJUTĂ. Nu sunt puțini cei care mă citesc și asta înseamnă că pot trece peste ce îmi scapă. Companiilor le spun că asta poate însemna autenticitate și nu automatism, real și nu fabricat, munca și greșeala care vine odată cu ea.

Sunt curios dacă mi-a scăpat ceva în acest text.

Toate cele bune vouă!