am mai stat niţel şi am cântărit ce s-a întâmplat timp de 37 de ore şi mai apoi …şi am ajuns la concluzia că am multe de învăţat de la soţii Rotariu şi de la alţii asemeni lor. Încep cu al lor copil care a trecut deja prin 37 de operaţii …WOW …eu nici măcar 37 de analize nu am făcut, darămite operaţii.sacrificiuSingura modalitate să ajut a fost să aduc cât mai multă lumină asupra acestui caz şi apoi …cu puţin noroc să schimb(ăm) ceva. AM REUŞIT, şi nu singur, cu ajutorul unei echipe excepţionale care a crezut în nebunia mea, DAR eu m-am „scarificat” 37 de ore, aceşti părinţi o fac o viaţă întreagă. Cu cât cauţi mai mult detalii legate de acest subiect, cu atât îţi dai seama cât e de muncă şi câtă nevoie de ajutor există în jurul tău.

Am mai descoperit că din puţin se face mult şi că orice este dăruit din suflet este bine primit şi folosit cu drag şi aduce un zâmbet. Cel mai bun exemplu e la mine în curte, unde Fundaţia Mereu Aproape încearcă şi reuşeşte să fie aproape, tot cu ajutorul dvs. Alţii apelează la alte metode, de cele mai multe ori se ajută singuri, cum este cazul Şcolii Gimnaziale Speciale nr 2 din Bucureşti (dar astfel de exemple sunt mult mai numeroase).

Citește și →  nu vreau în apă! nu vreau în mare

Pe scurt, dacă vrei, poţi descoperi foarte uşor cum poţi aduce puţin soare într-o viaţă în care norii sunt mult prea prezenţi.

Revin însă de unde am plecat …soţii Rotariu care încearcă cum pot să aibă grijă de un copil (care nu e al lor) mai ceva decât o fac mulţi dintre părinţi pentru copii lor naturali sunt cei care definesc ce înseamnă SACRIFICIU!

NU vreau să acuz pe nimeni, dar cred că mă veţi înţelege uşor doar uitându-vă în jurul vostru …

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *